Articole/Știri - Moștenirea (Succesiunea) - Află care sunt drepturile tale !

Moștenirea (Succesiunea) - Află care sunt drepturile tale !


publicat la data 12 sept. 2022, scris de Vlad Domocos

Moștenirea (Succesiunea)- află care sunt moștenitorii, cum se împart bunurile (masa patrimonială) și cota care se cuvine fiecărui moștenitor. Care sunt actele necesare pentru a proceda la deschiderea procedurii succesorale și care sunt taxele?


1.    Ce înțelegem prin moștenire ? 
2.    Care sunt tipurile (felurile) de moștenire?
3.    Care sunt condițiile pentru a moșteni ? Pot moșteni o persoană indiferent de cum m-am comportat cu aceasta ? Pot moșteni dacă l-am bătut pe defunct ?
4.    Cine are dreptul la moștenire și care sunt moștenitorii legali ?
5.    Cum se împart bunurile ? „Cât mi se cuvine din moștenire” ?
6.    Ce este rezerva succesorală ? Există cazuri în care pot moșteni chiar dacă defunctul a donat totul către o altă persoană ?
7.    Întrebări comune despre moștenire. Curiozități ( ex. pot anula („sparge”) un contract de vânzare-cumpărare, un testament sau un alt act prin care defunctul a lăsat toată averea unei alte persoane decât soției sau copiilor ? 

1.    Ce înțelegem prin moștenire ?

Moștenirea (succesiunea) reprezintă modalitatea prin care are loc transmiterea patrimoniului (bunurilor) unei persoane fizice decedate (defunct) către una sau mai multe persoane în viață (moștenitori).

2.Care sunt tipurile (felurile) de moștenire ? Pot coexista aceste forme ? Dacă defunctul a lăsat o parte din bunurile sale prin testament, ce se întâmplă cu celelalte bunuri?
a. Moștenirea legală
Prin moștenire legală înțelegem situația în care patrimoniul persoanei decedate (defunctului) se transmite la moștenitori în condițiile prevăzute de lege. Practic, vorbim despre situația în care defunctul nu a dispus de bunurile sale prin testament  ( „nu a lăsat testament”) sau, despre cazurile în care, deși persoana care a încetat din viața a dispus prin testament de bunurile sale, acesta nu îndeplinește condițiile de validitate impuse de lege.
b.Moștenirea testamentară
Prin moștenire testamentară înțelegem situația în care persoana decedată (defunctul), a dispus de bunurile sale prin intermediul unui testament (olograf, autentic, privilegiat etc) care îndeplinește condițiile de validitate cerute de lege.
    Pot coexista cele două forme de moștenire ?
Da. O parte din patrimoniul persoanei decedate se poate transmite prin moștenire testamentară, iar cealaltă prin moștenire legală.
În condițiile în care persoana care lasă moștenirea a dispus prin testament de o parte din bunurile sale, pentru partea rămasă se vor aplica regulile moștenirii legale.

3.Care sunt condițiile pentru a moșteni ? Pot moșteni o persoană indiferent de cum m-am comportat cu aceasta ? Pot moșteni dacă l-am bătut pe defunct ?
Pentru a putea moșteni patrimoniul unei persoane decedate, orice persoană trebuie să îndeplinească următoarele condiții (3): a. Să aibă capacitate succesorală; Să aibă chemare (vocație) la moștenire; 3.Să nu fie nedemne față de cel care lasă moștenirea;
a.    Capacitatea succesorală presupune ca persoana care vine la moștenire să existe la data deschiderii acesteia, adică să aibă aptitudinea de a fi subiect al drepturilor și obligațiilor ce decurg din succesiune.
b.    Vocația (chemarea) presupune ca persoana care vine la moștenire să aibă calitatea cerută de lege sau să fi fost desemnată de către defunct prin testament
c.    Nedemnitatea – presupune ca persoana care vine la moștenire să nu fi săvârșit fapte penale sau alte acte contrare bunei-credințe îndreptate împotriva persoanei care lasă moștenirea sau a unui alt succesibil.
Nedemnitatea este de 2 feluri: 
c.1. Nedemnitatea de drept
Astfel, este nedemnă de a moșteni:
    Persoana condamnată penal pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenția de a-l ucide pe cel care lasă moștenirea
    Persoana condamnată penal pentru săvârșirea, înainte de deschiderea moștenirii, a unei infracțiuni cu intenția de a-l ucide pe un alt succesibil care, dacă moștenirea ar fi fost deschisă la data săvârșirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocația la moștenire a făptuitotului.

c.2. Nedemnitatea judiciară
Astfel, poate fi declarată nedemnă de a moșteni:
    persoana condamnată penal pentru săvârşirea, cu intenţie, împotriva celui care lasă moştenirea a unor fapte grave de violenţă, fizică sau morală, ori, după caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei;
    persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;
    persoana care, prin dol sau violenţă, l-a împiedicat pe cel care lasă moştenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul.
Iată că, deși sunteți rudă cu persoana decedată, veți putea moșteni doar dacă nu vă faceți vinovat de săvârșirea faptelor penale sus descrise. 
În cazul în care sunteți nedemn de drept sau declarat nedemn de a moșteni, veți fi înlăturat atât de la moștenirea legală cât și de la cea testamentară ( veți  fi decăzut din dreptul de a culegere moștenirea, inclusiv rezerva succesorală).


4. Cine are dreptul la moștenire și care sunt moștenitorii legali ?
Exceptând persoanele nedemne despre am discutat mai sus, în funcție de felul moștenirii, distingem:
1.Moștenitorii testamentari sunt cei indicați de testator în cuprinsul testamentului ( care pot fi sau nu rude cu defunctul).
2.Moștenitorii legali sunt soțul supraviețuitor, descendenții defunctului, ascendenții și colateralii privilegiați respectiv colateralii ordinari până la gradul al IV-lea inclusiv („rudele defunctului”).
Soțul supraviețuitor îl moștenește pe soțul decedat dacă, la data deschiderii moștenirii ( data deschiderii moștenirii , nu exista o hotărâre de divorț definitivă ( se are în vedere exclusiv instituția căsătoriei legale fiind exclusă instituția concubinajului indiferent de termenul în care cei doi au conviețuit !)
Rudele defunctului vin la moștenire în următoarea ordine (clasele de moștenitori):
1.    Clasa I- Descendenții 
Descendenții sunt copiii defunctului și urmașii lor în linie dreaptă la nesfârșit.

2.    Clasa II- Ascendenții și colateralii privilegiați
Ascendenții privilegiați sunt tatăl și mama defunctului.
Colateralii privilegiați sunt frații și surorile defunctului, precum și descendenții acestora, până la gradul al patrulea inclusiv.

3.    Clasa III- Ascendenții ordinari
Ascendenții ordinari sunt rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului, cu excepția părinților.

4.    Clasa IV Colateralii ordinari
Colateralii ordinari sunt rudele colaterale ale defunctului până la gradul al patrulea inclusiv, cu excepția colateralilor privilegiați.

5.Cum se împart bunurile ? „Cât mi se cuvine din moștenire” ?
Soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs cu oricare dintre clasele de moștenitori legali.
Cum se împart bunurile ?
*Soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs cu oricare dintre clasele de moștenitori legali.
**În condițiile în care nu există alți moștenitori legali sau aceștia nu pot veni la moștenire, soțul supraviețuitor culege întreaga moștenire.
***În condițiile în care nu există soț supraviețuitor, rudele defunctului vor veni la moștenire în ordinea claselor, clasa cea mai apropiată înlătură moștenitorii din celelalte clase.
****În interiorul aceleiași clase, moștenitorul cu gradul de rudenie cel mai apropiat înlătură de la moștenire pe moștenitorul mai îndepărtat ( proximitatea gradului de rudenie).
Cotele legale:
I.Descendenții ( CLASA I ) ¾ - soț supraviețuitor ¼
II.Ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați ( CLASA II- când vin deopotrivă la moștenire) 2/3 – soț supraviețuitor 1/3 
Ascendenții privilegiați ½ - soț supraviețuitor ½
Colateralii privilegiați ½ - soț supraviețuitor ½  
III.Ascendenții ordinari ( CLASA III )¼ - soț supraviețuitor ¾ 
IV.Colateralii privilegiați (CLASA  ¼ - soț supraviețuitor ¾ .


6.Ce este rezerva succesorală ? Există cazuri în care pot moșteni chiar dacă defunctul a donat totul către o altă persoană sau dacă am fost dezmoștenit ?
Rezerva succesorală este partea din bunurile moștenirii la care moștenitorii rezervatari au dreptul potrivit legii, chiar împotriva voinței defunctului [de exemplu în cazurile în care defunctul a dispus de bunuri prin liberalități ( donație, testament) sau a procedat la dezmoștenirea moștenitorilor rezervatari].
ATENȚIE!:Moștenitorii rezervatari sunt doar:  soțul supraviețuitor; descendenții și ascendenții privilegiați.
Rezerva succesorală a fiecărui moștenitor rezervatar este jumătate din cât ar fi avut dreptul în cazul în care defunctul nu ar fi dispus prin liberalități sau nu i-ar fi dezmoștenit.
Pot să îmi recuperez dreptul în aceste condiții ? Cum ?
DA ! 
În condițiile în care prin liberalități sau dezmoștenire a fost afectat dreptul de rezervă al moștenitorilor rezervatari, aceștia pot solicita reducțiunea liberalităților excesive.
În condițiile în care toate părțile sunt de acord, reducțiunea se poate realiza prin buna învoială.
Dacă părțile nu sunt de acord, reducțiunea va trebui invocată printr-o cerere adresată instanței de judecată ( ATENȚIE ! fiecare moștenitor va trebui să ceară reducțiunea în mod distinct. Cererea adresată instanței doar de către unul dintre moștenitori ( în cazul în care sunt mai mulți) va produce efecte doar pentru acesta, nu și pentru ceilalți moștenitori )
Pot pierde dreptul de a solicita reducțiunea liberalităților excesive? DA!- ATENȚIE LA TERMEN !- REDUCȚIUNEA va putea fi solicitată în termenul de prescripție de 3 ani. Termenul de 3 ani se calculează de la data deschiderii moștenirii ( data decesului) sau, după caz, de la data la care moștenitorii au pierdut posesia. În condițiile în care au existat liberalități necunoscute de către moștenitori, termenul de prescripție de 3 ani începe să curgă de la data la care au cunoscut liberalitățile și caracterul loc excesiv.


8.    Întrebări comune despre moștenire. CURIOZITĂȚI ȘI RĂSPUNSURI !!!


I.    Moștenește soțul supraviețuitor în situația în care este despărțit în fapt și este pe rol un proces de divorț?
Da. Dacă deschiderea succesiunii are loc până la data rămânerii definitive a hotărârii de divorț, soțul supraviețuitor va moșteni, chiar dacă este despărțit în fapt și pe rol se află un proces de divorț.


II.    Există posibilitatea ca soțul supraviețuitor să beneficieze și de alte drepturi suplimentare față de cota legală stabilită ? Care sunt aceste drepturi ?
Da. În anumite circumstanțe, soțul supraviețuitor are, pe lângă cota legală, următoarele drepturi:
A.    DREPTUL SPECIAL DE MOȘTENIRE cu privire la mobilierul și obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinței comune a soților, în toate acele situații în care vine la moștenire în concurs cu alte clase decât cea a descendenților.
B.    DREPTUL DE ABITAȚIE (dreptul de a locui gratuit) în casa în care a conviețuit cu defunctul, sub condiția ca aceasta să facă parte din bunurile moștenirii și șoțul supraviețuitor să nu fie titularul unui drept de a folosi o altă locuință corespunzătoare nevoilor sale.
*Acest drept se stinge prin partaj, însă nu mai devreme de 1 an de la data deschiderii moștenirii, cu excepția situației în care soțul supraviețuitor se căsătorește.
**Moștenitorii pot solicita restrângerea dreptului ( dacă locuința nu este necesară în întregime) sau schimbarea obiectului abitației prin punerea la dispoziția soțului supraviețuitor a unei locuințe corespunzătoare.


III.    Când mă pot prezenta la notar și când trebuie să introduc o cerere de chemare în judecată ?

Răspunsul este simplu. Notarul public va putea să soluționeze dosarul succesoral în condițiile în care toți moștenitorii își exprimă consimțământul în fața acestuia. 
Când unul dintre moștenitori nu este de acord cu modul în care urmează a fi dezbătută succesiunea veți fi obligat să vă adresați instanței de judecată cu o cerere.

IV.    Unul dintre moștenitori este plecat în străinătate. Este obligatorie prezenta acestuia în fața notarului public sau la instanță ?

În situația dezbaterii procedurii în fața notarului public, de regulă, prezența părților este obligatorie. În condițiile în care unul dintre moștenitori nu poate participa la procedură, acesta are posibilitatea de a împuternici o persoană pentru a-l reprezenta (procură notarială).
Împuternicirea trebuie să fie una specială iar aceasta poate fi dată în fața oricărui notar public din România. În situația în care moștenitorul se află în străinătate, acesta are posibilitatea de a solicita Consulatului/Ambasadei României din țara respectivă încheierea procurii. Din punctul nostru de vedere, împuternicirea încheiată în fața unui notar public dintr-o altă țară nu va putea fi folosită la dezbaterea succesiunii

În situația dezbaterii procedurii în fața instanței de judecată, părțile (moștenitorii) se pot prezenta personal sau prin intermediul avocatului ales. În condițiile în care moștenitorii (părțile din proces) sunt reprezentate de avocatul ales, prezența în fața instanței nu este obligatorie cu excepția situației în care judecătorul va dispune prezența obligatorie a părților.

V.    (1)Sunt obligat să accept o succesiune în condițiile în care defunctul avea datorii mai mari decât valoarea masei patrimoniale ? (2) Dacă accept o moștenire voi răspunde cu bunurile persoanele în cazul în care defunctul avea datorii sau sarcini ?

(1)Nu. Nicio persoană nu poate fi obligat să accepte o moștenire ce i se cuvine.
(2)Depinde. Potrivit legii, moștenitorii legali, legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral și proporțional cu cota parte a fiecăruia. 
Legea normează și o excepție, pentru acele cazuri în care un succesibil, cu rea-credință a sustras ori a ascuns bunuri din patrimoniul succesoral sau a ascuns o donație supusă raportului sau reducțiunii. În acest cazuri, cu titlu de sancțiune, acest succesibil este declarat acceptant forțat al moștenirii ( chiar în lipsa acordului sau împotriva voinței acestuia) și va fi obligat să suporte sarcinile și datoriile moștenirii, proproțional cu cota sa parte, inclusiv cu bunurile proprii ale acestuia
Deci,  iată că, într-o astfel de situație, siguranța bunurilor personale este garantată cu excepția situației în care succesibilul acționează cu rea-credință în modalitatea descrisă mai sus.


VI.    Există un termen în care trebuie ne exercităm dreptul de opțiune succesorală ( acceptarea moștenirii sau renunțare)? 
Da. Dreptul de opțiune succesorală, ca regulă, se exercită în termen de un an ( 1 AN) de la data deschiderii moștenirii ( data decesului celui care lasă moștenirea).
În anumite situații speciale, legea prevede că acest termen va curge:
a)    de la data naşterii celui chemat la moştenire, dacă naşterea s-a produs după deschiderea moştenirii;
b)    de la data înregistrării morţii în registrul de stare civilă, dacă înregistrarea se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti de declarare a morţii celui care lasă moştenirea, afară numai dacă succesibilul a cunoscut faptul morţii sau hotărârea de declarare a morţii la o dată anterioară, caz în care termenul curge de la această din urmă dată;
c)    de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său, dacă testamentul cuprinzând acest legat este descoperit după deschiderea moştenirii;
d)    de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază vocaţia sa la moştenire, dacă această dată este ulterioară deschiderii moştenirii.

VII.    Ce se întâmplă dacă respectăm acest termen ? Vom pierde dreptul la moștenire ?

În primul rând, în mod evident, pentru cei care nu au„ pretenții” la moștenire, discuția este irelevantă.
În al doilea rând, discuția privind termenul de opțiune succesorală devine irelevantă în situațiile în care moștenitorii se înțeleg și nu se contestă acceptarea moștenirii.
În al treilea rând, trebuie să cunoașteți că, acceptarea moștenirii se poate realiza în mod expres (când succesibilul își însușește calitatea printr-un act autentic sau sub semnătură privată) sau în mod tacit ( printr-un act sau fapt pe care succesibilul nu l-ar face decât în calitate de moștenitor).
    Astfel, în cazurile în care nu există înțelegere între succesibili, în condițiile în care nu veți demonstra că ați acceptat ( expre sau tacit) sau ați renunțat la moștenire în termenul de opțiune succesorală de un (1) an ( vezi și explicațiile de la 8.IV), legea vă prezumă renunțător cu consecința firească, aceea că veți fi considerat că nu ați fost niciodată moștenitor.
    În concluzie, pentru a nu fi puși în situația de a fi prezumați renunțători ( de cele mai multe ori dovada acceptării tacite fiind extrem de greu de realizat), sfatul nostru este acela de a vă prezenta în fața notarului public pentru autentificarea unei declarații de acceptare expresă a mențiunii. Trebuie să ne credeți pe cuvânt, zicala populară „frate ca frate dar brânza-i pe bani !” are o aplicabilitate deosebită în materie succesorală !

VIII.    Este adevărat ca dacă deschidem și finalizăm procedura succesorală într-un anumit termen suntem scutit de taxe ?

Afirmația este parțial adevărată. În condițiile în care, în termen de 2 ani de la data decesului persoanei care lasă moștenirea este deschisă și finalizată procedura succesorală, nu se datorează impozitul pe venit. În cazul în care procedura succesorală nu este finalizată în termen de 2 ani de la data decesului, veți datora un impozit de 1 % calculat la valoarea patrimoniului succesoral.
Spuneam că afirmația este parțial adevărată raportat la faptul că, potrivit dispozițiilor fiscale, moștenitorii sunt „scutiți” de impozit nu și de restul taxelor aferente.


IX.    Defunctul „a lăsat averea” doar unui moștenitor sau unor moștenitori. Este legal ? Ce se poate face ?
În primul rând, vom încerca să dezbatem sensul popular al cuvântului „a lăsat averea” raportându-ne la actul juridic care a stat la baza transmiterii dreptului de proprietate.


1.    Dacă dreptul de proprietate a fost transmis prin intermediul unui CONTRACT DE VÂNZARE-CUMPĂRARE. Există posibilitatea ca un contract de vânzare-cumpărare să fie nul și să ne recuperăm dreptul de moștenire ?
Există posibilitatea ca un contract de vânzare să fie lovit de nulitate absolută sau relativă, cazurile fiind diverse. Astfel, de la caz la caz, sub rezerva instituției prescripției și a îndeplinirii condițiilor legale, persoanele interesate vor putea cere instanței de judecată să constate nulitatea CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE.
Ex: 1. În cazul existenței viciilor de consimțământ- eroare, dol, violență, leziune.
Ex  2. Prețul fictiv sau prețul derizoriu  al contractului de vânzare-cumpărare. Ce reprezintă ? 
Situația sugerată în popor ca fiind „actul care nu se poarte sparge” (n.n a se citi anula !). De cele mai multe ori, unul dintre succesibili se prezintă cu părinții sau părintele la specialist pentru a încheia un act juridic care să nu poate fi combătut de ceilalți succesibili în eventualitatea unui deces. Trebuie să știți că, fiind vorba despre acte între rude, de cele mai multe ori obligația de plată a prețului nu se execută, motiv care dă naștere posibilității de anulare a contractului de vânzare-cumpărare. 
Iată că, există situații în care, prin intermediul unei cereri de judecată se pot anula contracte de vânzare-cumpărare chiar dacă în credința populară sunt considerate intangibile („nu se pot sparge”).

 


2.    Dacă dreptul de proprietate a fost transmis prin intermediul unui CONTRACT DE ÎNTREȚINERE. Există posibilitatea ca un contract de întreținere să fie nul și să ne recuperăm dreptul de moștenire ?
Un alt act juridic care se bucură potrivit credinței populare de un grad ridicat de popularitate și infailibilitate este contractul de întreținere.
În timpul vieții întreținutului, acesta poate solicita instanței de judecată rezoluțiunea pentru neexecutarea fără justificare a obligației de întreținere sau când comportamentul celeilalte părți face imposibilă executarea conform bunelor moravuri.
Ce se întâmplă în situația în care întreținutul moare înainte de a intenta acțiunea în rezoluțiunea contractului? Este totul pierdut pentru moștenitori ? În cazul în care contractul se rezoluționează, vor fi moștenitorii obligați să restituie prestațiile executate de fostul întreținător ?
Nu, nu este totul pierdut ! Dreptul la acțiune în rezoluțiune se transmite potrivit legii moștenitorilor, aceste persoane putând solicita rezoluțiunea contractului. 
Nu, în calitate de moștenitor nu veți fi nevoiți să restituiți prestațiile pe care întreținătorul le-a executat întreținutului dacă întreținătorul a fost în culpă (în traducere, a fost vinovat de neexecutarea fără justificare a obligației de întreținere).

 


3.    Dacă dreptul de proprietate a fost transmis prin intermediul unui CONTRACT DE DONAȚIE. Există posibilitatea ca un contract de întreținere să fie nul și să ne recuperăm dreptul de moștenire ? Au moștenitorii rezervatari și o altă posibilitate ?
Având în vedere dispozițiile stricte incidente în materia contractului de donație, acest contract poate să fie lovit, de la caz la caz, de o nulitate relativă sau absolută. În cazul în care în urma parcurgerii procedurii judiciare instanța de judecată se pronunță cu privire la nulitate, contractul (total sau parțial) nu va mai produce efecte juridice.
Pe lângă regimul nulităților, astfel cum am arătat, moștenitorii rezervatari ( vezi 6.) pot solicita reducțiunea liberalității excesive, în scopul asigurării dreptului la rezervă ( jumătate din cât ar fi avut dreptul potrivit legii dacă defunctul nu ar fi donat bunul sau bunurile). Pentru a putea reintra în drepturi, dacă cel care a primit donația nu este de acord, va trebui să urmați procedura în fața instanței de judecată.

 


4.    Dacă dreptul de proprietate a fost transmis prin TESTAMENT. Există posibilitatea ca un testament să fie nul ? Au moștenitorii rezervatari și o altfel de posibilitate ?
Cu privire la testamente, discuția este mult mai amplă. Și în această materie există situații care reclamă nulitatea. În aceste cazuri, în urma parcurgerii procedurii judiciare veți putea obține anularea actului și, pe cale de consecință, veți „reintra” în drepturile succesorale.
De asemenea, ca și în cazul donației, pe lângă regimul nulităților, astfel cum am arătat, moștenitorii rezervatari ( vezi 6.) pot solicita reducțiunea liberalității excesive, în scopul asigurării dreptului la rezervă ( jumătate din cât ar fi avut dreptul potrivit legii dacă defunctul nu ar fi donat bunul sau bunurile). Pentru a putea reintra în drepturi, dacă cel care a primit testamentul nu este de acord, va trebui să urmați procedura în fața instanței de judecată.


Pentru a vedea dacă există premisele unei astfel de situații, programează o consultanță ! Click aici !