Articole/Știri - DESPRE PARTAJ SAU ÎMPĂRȚIREA BUNURILOR. Tot ce trebuie să cunoști !

Tot ce trebuie să știi despre partaj sau împărțirea bunurilor
Cele mai des întâlnite situații sunt cele în care după divorț, foștii soți sunt nevoiți să își împartă bunurile comune dobândite în timpul căsătoriei sau după moartea unuia dintre părinți (bunici etc), frații (moștenitorii) doresc să împartă între ei bunurile dobândite cu titlu de moștenire.
1.    Ce este partajul?
Partajul este o operațiune juridică prin care se pune capăt stării de coproprietate, în sensul că bunurile stăpânite în comun se împart între coproprietari. 

2.    De câte feluri este partajul?
De două feluri: (I)partajul voluntar (la libera înțelegere/ prin buna învoială a titularilor dreptului de proprietate comună) și (I)partajul judiciar (prin hotărâre judecătorească când titularii dreptului de proprietate nu se înțeleg asupra felului și a modului de împărțire a bunului).
În cazul partajului voluntar se va încheia o convenție între coproprietari, care în aproape toate cazurile ( excepție pot face potrivit legii unele bunurile mobile) și pentru siguranța dumneavoastră este necesar a fi autentificată de un notar public.
În cazul partajului judiciar, vă recomandăm să apelați la un avocat specializat care va redacta o cerere de chemare în judecată în acest sens și vă va reprezenta pe tot parcursul procesului civil. Click aici pentru a apela la ajutor specializat. 

3.    Care partaj este mai avantajos: partajul voluntar sau partajul judiciar?
Depinde. Din punct de vedere financiar, partajul voluntar este mai puțin costisitor decât partajul judiciar. Când coproprietarii nu se înțeleg, singurul remediu este partajul judiciar, cel în urma căruia împărțeala se va face prin hotărâre judecătorească.

4.    Există vreun termen în care se poate face partajul? Pierd totul dacă nu cer partajul într-un anumit termen?
Nu, încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, ca regulă. 

5.    Care sunt bunurile comune ale soților?
În situația în care vă aflați sub regimul comunității legale de bunuri ,  adică nu ați încheiat o convenție matrimonială la notar prin care să optați pentru regimul separației de bunuri, trebuie să știți că bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți sunt bunuri comune ale soților. Per a contrario, bunurile pe care cei doi le-au dobândit înainte de a se căsători nu se împart, deci nu fac obiectul partajului, ci ele reprezintă bunuri proprii.  Vom răspunde unei întrebări generale: "Dacă am fost căsătorit un anumit timp cu o persoană ( 3,5,10 ani etc) bunurile proprii ale mele devin bunuri comune ?"NU, NU DEVIN BUNURI COMUNE ! Indiferent de perioada pentru care ați fost căsătorit cu o persoană, bunurile proprii nu vor deveni bunuri comune !

6.    Care sunt bunurile proprii ale soților?
Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soţ:
a)    bunurile dobândite prin moştenire legală, legat sau donaţie, cu excepţia cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune;
b)    bunurile de uz personal;
c)    bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi, dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerţ care face parte din comunitatea de bunuri;
d)    drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală asupra creaţiilor sale şi asupra semnelor distinctive pe care le-a înregistrat;
e)    bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă, manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele şi proiectele artistice, proiectele de invenţii şi alte asemenea bunuri;
f)    indemnizaţia de asigurare şi despăgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soţi;
g)    bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum şi bunul dobândit în schimbul acestora;
h)    fructele bunurilor proprii (chirii).

7.    Acum că știm care sunt bunurile comune și care sunt bunurile proprii, cum se împart acestea?
Dacă bunurile se pot împărți fizic, partajarea se va face proporțional cu cota parte a fiecărui coproprietar.
Dacă bunurile nu se pot împărți fizic, partajul se va face într-unul din următoarele moduri:
a)    atribuirea întregului bun, în schimbul unei sume de bani, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora, ori
b)    vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînţelegere, la licitaţie publică, în condiţiile legii, şi distribuirea preţului către coproprietari proporţional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.

8.    Dacă există datorii cu privire la bunul comun?
Cu ocazia partajului, oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor născute în legătură cu coproprietatea şi care sunt scadente ori devin scadente în cursul anului în care are loc partajul.

9.    Ce drept au creditorii personali ai unui coproprietar asupra unui bun comun?
Trebuie să știți că creditorii unui coproprietar pot urmări silit cota lui parte din dreptul asupra bunului comun sau pot solicita instanței de judecată împărțeala bunului.
Creditorii care au un drept de garanție asupra bunului proprietate comună și creditorii ale căror creanțe s-au născut în legătură cu conservarea sau administrarea bunului proprietate comună au dreptul să urmească silit bunul în mâinile oricui s-ar găsi, atât înainte, cât și după partaj. 

10.    Ce se întâmplă dacă un coproprietar a vândut bunul înainte de partaj fără acordul celorlalți coproprietari?
În această situație, un act juridic încheiat fără nerespectarea dispozițiilor legale (acte de administrare sau de dispoziție) nu sunt opozabile celui căruia i s-a atribuit bunul în urma partajului, dacă acesta nu a consimțit, expres sau tacit, la încheierea actului respectiv. 

11.    Ce se întâmplă dacă un coproprietar refuză să îmi predea bunul după ce acesta mi-a fost atribuit în urma partajului?
Regula este că o hotărâre de partaj definitivă constituie titlu executoriu și poate fi pusă în executare chiar dacă nu s-a solicitat în mod expres predarea bunului prin cererea de chemare în judecată. 

12.    Ce se întâmplă dacă bunul se află la o altă persoană care refuză să îmi predea bunul atribuit în urma partajului?
Având în vedere că această persoană nu a fost parte în procesul de partaj, coproprietarul căruia i s-a atribuit bunul poate introduce o acțiune în revendicare sau în evacuare, în funcție de particularitățile cauzei. 

13.    Pot face partajul fără a participa un coproprietar?
Răspunsul este nu. Partajul făcut fără participarea tuturor coproprietarilor este nul absolut.

Cu toate acestea, chiar dacă unul dintre coproprietari refuză să fie prezent, prin intermediul instanței de judecată, partajul va putea fi realizat având în vedere faptul că, potrivit regulii general valabile în materie, nicio persoană nu poate fi obligată să rămână în coproprietate.

14.    Pot face partajul doar pentru o parte din bunuri sau trebuie făcut pentru toate bunurile comune?
Da, partajul, atât cel voluntar, cât și cel judiciar, este valabil chiar dacă nu cuprinde toate bunurile comune, iar pentru bunurile omise se poate solicita oricând un partaj suplimentar. 

Dacă aveți alte întrebări despre partaj, avocații Biroului de avocatură Domocoș vă stau la dispoziție. Pentru datele de contact, click aici !